Uneori ma intreb sincer,cum pot oamenii sa vada lumea atat de diferit.Poate si deaceea mi se pare atat de greu sa cred ca in oameni nu exista bunatate...Ma gandesc cum eu...care iert fara a imi fi ceruta iertare, pot sa trec peste orgoliu si altii nici nu vad iertarea ca o solutie.Nu am urat un om in toata viata mea...poate mi-a fost antipatic dar am incercat sa gasesc ceva bun in el sau sa-l ignor....fara sa vreau sa-i fac rau,fara sa simt ca vreau sa ma razbun...Nu spun ca e usor sa treci peste dar nu e imposibil.Am trecut prin viata ca totii oamenii si am avut ca fiecare in parte prieteni si dusmani...niciodata nu i-am bagat in seama pe dusmani,desi uneori m-au ranit.Pot sa spun acum cu sinceritate si seninatate ca nu am nimic pe suflet...si nu regret.La ce folosesc atatea sentimente de ura decat in ati face viata neplacuta si plina de dorinte de razbunare,care in definitiv sfarsesc prin a te ranii tot pe tine,pentru ca refuz sa cred ca in lumea asta exista chiar suflete de piatra si ca durerea celuilalt nu te misca...Eu ma gandesc ca dintre pildele din religie as alege-o pe cea in care as intoarce obrazul,dand o alta sansa celui ce m-a lovit,desi ar putea sa-mi dea o noua palma.Binenteles ca toate lucrurile au o limita si un om are doar doi obraji....desi sunt idealista si cred ca poti face un om sa fie bun chiar daca pare adus din decorul de la stonehenge,sunt de asemenea realista si constienta ca e un lucru foarte greu de facut.Trebuie sa sti cand merita sa mergi mai departe sau cand sa te opresti in incercarea de a cauta bunatatea ascunsa,insa daca ai primit si a doua palma nu trebuie sa dai si tu doua la randul tau ci e suficient doar sa te aperi si sa nu-l mai lasi sa dea.E usor sa opresti ciclul de rautate daca ai mai multa vointa si mai putin orgoliu...
In perioada liceului am dus o lupta crunta cu ura si orgoliul dar am reusit,am iesit la liman si acum am grija sa ma apar de oameni 'binevoitori'...Ca iti mai scapa cate o masca,asta e....cel mai bine se invata din propriile greseli si cel mai bine intelegi cum stau lucrurile prin propria durere.
Dar durerea trece,poate lasa cicatrice dar nu mai doare..e ca o amintire care te ajuta sa te feresti de o noua durere...care te ajuta,ca un oximoron,e buna si e rea....insa ura,alimentata de orgoliu,te macina,pe interior si te transforma exact in ceea ce detesti si atunci...cu ce te-a ajutat ura?sentimentele de dispret....te-a facut doar sa mai urasti in mod inconstient inca o persoana...pe tine insuti si ceea ce ai devenit...
Asa ca...mult curaj,rautatea poate fi respinsa,se poate transforma daca nu in bunatate,macar in ignoranta...si in loc sa acceptati varianta OCHI PENTRU OCHI,DINTE PENTRU DINTE...ganditiva ca poate merita sa incercati macar odata SA INTOARCETI SI CELALALT OBRAZ:)

Azi am vazut in tramvaiul 21 unul din multii cersetori care mutilati sau cu copii in brate te roaga cu jale sa le dai un banut.
Numai ca acesta pe care l-am vazut azi m-a inspaimantat...arata ca omul junglei...de parul si barba lui nu se vedeau decat doua licariri....ochii lui.....,avea niste ochi superbi...asa cum daca observati au toti cei de pe strazi...e ceva in privirea lor,ai zice ca ar trebui sa fie frica...dar nu...au un curaj si o indiferenta fata de ceilalti oameni...ce cred despre ei..incat te intrebi daca nu e mai bine asa...nepasator....
Azi m-am facut ca nu-l vad....se tara pe jos desi avea maini,picioare si nu parea nimic in neregula...nu scotea decat un mormait cand intindea mana dupa banuti....numai ca in afara de un domn,nimeni nu l-a luat in seama....si apoi mi-am dat seama eu....contrazicandu-mi ideea de mai devreme....noi suntem ignoranti,nu ne pasa...sau ca sa ne alinam constiinta ne zicem ca banii nu ajung la ei,ca sunt mincinosi...etc....ce conteaza....poate chiar au nevoie de ajutor...poate nu-l ajuti cu un ban ci cu haine,mancare....ai facut un bine....ti se va intoarce candva...dar nu....noi luam xenofobia in brate ca asa e mai usor...si aratam cu degetul...nu ca e tigan....ca minte...ca fura....
Inainte de toate tin sa mentionez ca atunci cand dumnezeu ne-a facut...ne-a facut pe toti...oameni,cu aceleasi sentimente si sanse de viata....de unde toata ura asta....stiti..oamenii devin rai pentru ca le-a fost facut un rau..pentru ca ciclul asta nu se mai incheie....pentru ca nu stim sa iertam si sa-i invatam pe altii sa ierte....
Cum poti tu sa refuzi un copil...sa nu-l lasi sa se joace cu un altul doar pentru ca e tigan...nu are si acel copil suflet...si daca e intr-un mediu precar nu merita si el o sansa de salvare...un exemplu bun?daca ihi respingem cu totii or sa fie si mai rai....
Dar sa mai luam in calcul un lucru...esential pentru a sustine ceea ce spun....daca te duci sa cauti in puscarii sau vezi familii destramate ,casca bine ochii si vezi nationalitatea lor....vezi mentalitatea lor si gandeste-te si intreaba-te...de ce?...e roman doar?
Raspunsul care vine se lanseaza automat....e OM...si prin calitatile sale deprinse pe parcurs,acelea de a urma modelele cele mai proaste si a face tot ce e mai rau,se modeleaza si devine ceea ce cu totii ne facem ca nu vedem...omul primitiv.
Atata violenta in jurul nostru,dar si mai grav,atata promovare a ei,la televizor,in ziare,in emisiuni facute...culmea..pe tema violentei si chipurile a rezolvarii problemelor...de unde atata rezolvare...cand oamenii nu vor decat putina atentie si pe care ar putea-o primii si fara atata show de doi lei la televizor...si la ore atat de accesibile copiiilor...
Uneori ma intreb ce constiinta or avea oamenii astia...dar ce poti sa crezi despre cei ce gandesc cu portofelul...ce le pasa lor atata timp cat sincer...noua nu ne pasa...s-a plans cineva ca-s violente,ca instiga la certuri..nu...dimpotriva...savuram aceste emisiuni si crestem ratingul...poate dupa aceea facem si putina practica la noi in case...ca sa se vada cine e stapanul in casa...
Te uiti la sarmanii copii cu piviri pierdute dar cu un zambet atat de optimist...te uiti cum admira o vitrina,cum tanjeste dupa o jucarie...cum pofteste la mancarea celor ce o au...azi eram intr-o librarie..si un baietel,copil al strazii a intrat in magazin cu niste ochi visatori,parca descoperise minunea lumii...veselia lui insa nu a durat prea mult...a fost luat si dat afara....
De ce?ptr ca venise sa fure?nu stii cu ce intentii venise...poate in inima si sufletul lui de copil si-a dorit sa fie cat mai aproape de aceasta lume care pentru el este o himera...poate si-a dorit sa tina si el un pix in mana...sa atinga o jucarie...era evident ca nu avusese parte de asa ceva...poate avea si el nevoie de o vorba buna....nimeni nu s-a gandit la asta...ci primul si singurul lucru a fost ca venise sa fure...
Amintiti-va ca atunci cand erati mici si vedeati magazine era o bucurie sa poti sa privesti nestingherit la ele si nu va gandeati sa furati,ci doar va imaginati ca aveti tot ce e acolo...datii o sansa si micutului din librarie,caruia viata nu i-a dat o sansa...si nu puneti amprenta de hot pe el inainte ca macar sa devina om si sa aiva drept de decizie,pentru ca esti ceea ce toti ceilalti te invata sa fii sau tot ceea ce cred ceilalti despre tine...
Poate sunt eu prea idealista intr-o lume deja pierduta...sunt sigura ca multi asa ganditi...dar nu omoara pe nimeni sa dati o sansa acestei lumi....sa incercati...desi pare greu..ofera o satisfactie ce nu poate fi comparata cu toti banii din lume....eu o sa incerc..sa fac lumea mai buna..macar o parte foarte foarte mica din ea,daca eu incerc si pe langa mine toti ceilalti dragi mie,am reusit sa salvam 1%din tara.....pare infim dar e ceva...e un inceput:)...e atat de simplu sa faci un bine,o vorba buna,un sfat,o hainuta care in loc sa o arunci o donezi...o bucata de paine...lucrurile mici fac minunile mari...nu vreau sa inchei ca in sloganurile alea cu idealuri false,dar eu am incredere in oameni si stiu ca undeva in spatele mastii create de frica se afla bunatatea....suntem pana la urma cu totii la fel...OAMENI